Persecuții contemporane

Martiriul creștinilor din Orientul Mijlociu

Trăim în timpurile uneia dintre cele mai mari tragedii istorice, despre care cu groază vor relata manualele de istorie. Are loc nimicirea creștinismului în Orientul Mijlociu.

Cei care omoară şi expulzează creștinii sunt considerati luptători pentru democratie si au de partea lor simpatiile mass-mediei celor mai influente ţări democratice ale lumii și susținerea financiară a guvernelor lor.

Unele declarații cu privire la neadmiterea exterminării  creștinilor s-au făcut atât în Europa cât și în America. Despre starea reală a lucrurilor scrie autorul American Andrew Dolan în articolul intitulat „Cum războiul din Irak s-a transformat într-un război împotriva creștinilor, și de ce sprijinul rebelilor sirieni ar putea distruge creștinismul pe pământurile sale străvechi”. Autorul reamintește evoluția evenimentelor  din Irak: „La scurt timp după încheierea ostilităților la 1 mai 2003 a început conflictul autentic. Pe lângă haosul și violența sectară, creștinii irakieni s-au confruntat cu persecuții dure.  Nici armata americană, nici Departamentul de Stat nu au făcut nimic pentru a-i proteja… În condiţiile campaniei de violență sistematică, armata americană nu a protejat în nici un fel creştinii persecutați.  În unele cazuri, membrii clerului au apelat la militarii americani, au implorat să fie protejaţi, dar  întotdeauna în zadar. Administrația S.U.A. în Irak, ca şi Departamentul de Stat, au refuzat să recunoască faptul că populațiile creștine și alte minorități din Irak sunt persecutate din cauza credinței lor. Creștinilor irakieni care au reușit să fugă în America, în cea mai mare parte li s-a refuzatat obţinerea azilului, fiind deportați. O parte a creștinilor irakieni s-a refugiat în Siria, unde la acel moment au putut trăi în libertate relativă și toleranță religioasă, dar în curând au trebuit să fugă de persecuții – de această dată declanșate de către rebelii sirieni, mulţi dintre ei având legături cu  Al-Qaeda. Cât de straniu ar părea, administraţia lui Obama a decis să-i sprijine pe rebeli, fără a medita la consecințe. Amploarea acestui sprijin nu este clară, dar datele existente sugerează că este semnificativă. Ca și în Irak, rebelii adeşea îşi aleg drept obiective preoții, care sunt cele mai vizibile simboluri ale credinței creștine”.

După relatările creștinilor sirieni, „rebelii” care luptă împotriva regimului lui Bashar al-Assad desfăşoară o campanie de persecuții pe scară largă a creștinilor din această țară. Astfel, într-un interviu, ierarhul  Bisericii Ortodoxe Antiohiene, episcopul Luca de Seydnaya a spus că din casele lor au fost izgoniţi 138.000 de creștini, iar în paralel are loc distrugerea sistematică a bisericilor creștine. „Ei ucid oameni. Viața umană pentru ei este fără valoare.”

Într-un interviu pentru „Vocea Rusiei” ierarhul Bisericii Ortodoxe Antiohiene, Mitropolitul Isaac de Apamea, a spus că populațiile creştine din Siria „susțin autorităţile legitime, deoarece ei văd că după venirea rebelilor se întâmplă ceva de neconceput: distrugerea bisericilor, răpirea preoților, evacuarea forțată a creştinilor din casele lor, acte de teroare”.

Guvernele  celor  mai importante puteri ale lumii reacționează, în cel mai bun caz, exprimând  neclar condamnarea  violenței, încât nu-ţi poţi da seama ce fel de grup este abuzat și de către cine.

Portalul ortodox “Pravosalvie.ru” a hotarat să ascundă identitatea preotului creștin ortodox sirian care a acordat următorul interviu, pentru a nu îi pune viata si familia in pericol:

“- Părinte, vă rugăm să ne spuneți despre situația actuală a creștinilor ortodocși din Siria.

– Ne confruntăm cu o mare persecuție din partea musulmanilor. Acum musulmanii au venit in Siria din 29 de țări diferite, pentru a participa la jihad și să desfășoare un “război sfânt”. Ei au luat o mulțime de bani din Arabia Saudită, Qatar și alte țări. Acesti nou-veniți musulmani în colaborare cu alte grupari locale și musulmani sirieni recurg la atacuri teroriste și alte acte de violență împotriva populației civile.

Au declarat un “război sfânt”, sunt torturați și uciși preoți ortodocși – au scos ochi, au rupt oase si taie din trupurile lor, așa cum a fost mutilat tatăl lui Thaddeus Al-Haddad. Răpesc preoți și episcopi, femei creștine și tineri, nimeni nu știe unde sunt și ce s-a întâmplat cu ei. Unii au fost răpiți cu mai mult de un an în urmă și încă nu știm soarta lor. Unora le-au confiscat casele iar altele au fost distruse în luptă. În ultimele luni, în fiecare zi ne aduc o noua tragedie. De exemplu, ieri au furat un autobuz cu femei și copii. Liderii militanți au facut un apel pentru a ucide direct preoții și călugării, să rupă cruci, să nu lase nimic creștin întreg. Au distrus mai multe biserici și mănăstiri. Persecuția afectează nu numai ortodocșii, dar și creștinii de alte confesiuni. Mulți creștini trăiesc în frică pentru copiii lor. Cine are ocazia, merge în străinătate, dar mă refer în principal la cei care au rude în alte țări și care au destui bani.

Există comunități care sunt pe deplin capturate de rebeli. Există emis un termen de cateva zile de către rebelii sirieni de a pleca din zonă toti crestinii, iar acei creștini care nu au putut să scape din aceste locuri sunt obligați să plătească “jizya” – o taxă specială pentru dreptul de a fi un creștin, iar femeile trebuie să își acopere fața, ca o femeie musulmană. În cazul în care nu plătesc “jizya”, sunt uciși. Nu este bine dacă toți creștinii lăsa Siria, deoarece atunci Biserica va disparea. Prin urmare, Biserica este într-o poziție foarte dificilă. Rugăciunea este singurul nostru sprijin. Le punem pe toate în mâinile lui Dumnezeu.

– Vă rugăm să ne spuneți despre Mitropolitul Paul, răpit de către insurgenți suniți.

– S-a facut o lună și zece zile de când Mitropolitul a fost răpit, iar noi încă nu știm ce sa întâmplat cu el. Am vrut să știu dacă este încă în viață, dar chiar nu se poate afla. Acesta este cu adevărat un om al lui Dumnezeu, plin de iubire pentru Dumnezeu și de viață de dragul Bisericii. El este unul dintre cei mai importanti părinți spirituali ai Bisericii Ortodoxe din Antiohia. A devenit călugăr pe Muntele Athos, fiind foarte activ. Mai târziu, când a fost ales și hirotonit episcop, el nu a părăsit regulile sale monahale. Citește rugăciuni și noaptea după rânduiala monahală, se trezește devreme și în general face tot ceea ce trebuie făcut în viața monahală. Mitropolitul Paul a fondat și comunitatea noastră monahală, care numără douăzeci de viețuitori. Unul din frăția noastră este acum Mitropolit Argentinian. Episcopul a făcut, de asemenea, mănăstire de femei, unde viețuiesc aproximativ douăzeci de călugărițe și, în plus, el are mai mult de o mie de copii spirituali din întreaga lume. Mitropolitul Paul este un om foarte umil care vorbește puțin și numai ceea ce este cu adevărat necesar. Cu putin timp înainte de răpire ne-am dus împreună în oraș. L-am întrebat: “Gheronda, de ce te duci pe jos? Acest lucru este periculos, deoarece mulți au fost răpiți”. Și el mi-a zis: “Martiriul – acesta este modul infailibil”. Și acum nu știu ce s-a întâmplat cu el. Nici nu știu pe cine să întreb, unde să merg, ce să fac.

– Ce s-ar putea desfășura în viitor în Siria, în opinia dumneavoastră?

– Este dificil să nu îți asumi nimic într-un război în care sunt implicate atâtea părți, mai ales că acesta nu este un război de tip clasic între două țări. Dar pot spune un singur lucru: în cazul în care nu eram pentru acceptarea sprijinului din partea Rusiei, ne-am fi pierdut deja Siria. Singurul lucru care poate fi făcut acum de creștinii sirieni este să se roage. Nu este important cine va muri mai devreme sau cine mai târziu, ci unde vor merge sufletele noastre după moarte. Acum moartea este aproape de toată lumea. De exemplu, recent am mers pe stradă, iar șoferul cu care eram a vrut să meargă pe o stradă laterală, dar în ultimul moment i-am spus, “Să ne întoarcem!” Și, de îndată ce ne-am întors, pe acea stradă o bombă a explodat. Dumnezeu ne protejează!

– În Rusia sunt colectate donații și ajutoare umanitare pentru victimele opoziției militare în Siria. Putem să ajutăm si altfel sirienii ortodocși?

– Poate în momentele când vor fi puse în pericol adăposturile pentru copii și femei. De fapt, creștinii nu doresc să-și părăsească locuințele și ținuturile lor de origine, dar se întâmplă că trebuie să o facă pentru mântuirea oamenilor. Cel mai important este să vă rugați pentru noi!”