Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Potrivit marturiilor lui Eusebiu si Lactantiu, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).
Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se afla inscriptia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descopera cum a fost castigata victoria asupra lui Maxentiu.
Cea mai insemnata realizare a imparatului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care crestinismul ajunge sa fie recunoscut de stat. Insa, el va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).
Dupa edictul din 313, imparatul scuteste Biserica de impozite, ii acorda dreptul de a primi donatii si le da episcopilor dreptul sa judece pe cei ce nu doreau sa fie judecati dupa legile statului. Va inlatura din legile penale pedepsele contrare spiritului crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu).
Imparatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamnata si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.
Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) in Nicomidia si a fost inmormantat in biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el.
Imparateasa Elena
Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocletian, divorteaza de imparateasa Elena. Aceasta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau. A reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin.
Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.
Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena sunt doi dintre cei mai iubiti sfinti de catre romani. Asa se explica si faptul ca, astazi, aproape 1.850.000 de romani poarta numele Constantin si Elena sau derivate ale acestora. Marturie a acestei evlavii stau si numeroasele biserici parohiale si monahale, din tara si din strainatate, care si-au asezat viata duhovniceasca sub ocrotirea Sfintilor Imparati ai Ortodoxiei.
Unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din tara inchinate Sfintilor Imparati Constantin si Elena este Catedrala patriarhala din Bucuresti, ctitorie a voievodului Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658), care a fost sfintita in 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau. Sfantul lacas a fost de fapt forma pe care a imbracat-o evlavia domnitorului si a credinciosilor din orasul lui Bucur fata de cei doi sfinti care au marcat profund istoria crestinismului. De la ridicarea ei si pana astazi, biserica respira duhul acestei evlavii, care se face auzit prin neincetatul murmur de rugaciune ce se inalta in taina catre Sfintii Imparati. Bucuria credinciosilor a fost incununata in urma cu noua ani, cand vechea biserica domneasca, devenita intre timp Catedrala mitropolitana si mai apoi Catedrala patriarhala, a devenit baldachinul moastelor sfintilor protectori. In anul 2002, la sarbatoarea hramului catedralei, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a daruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arapasu o racla cu particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.
Dupa aducerea moastelor, cultul Sfintilor Imparati Constantin si Elena a inflorit la Catedrala patriarhala. In fiecare an, in ziua praznuirii lor, racla cu sfintele moaste este scoasa in procesiune si asezata spre inchinarea credinciosilor, alaturi de racla cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor.
Sfintii Imparati, la Spitalul de Recuperare din Iasi si la Manastirea Dumbraveni
Manastirea Kykkos din Cipru, intemeiata pe la sfarsitul secolului al XI-lea de catre imparatul bizantin Alexios I Comnenul, s-a aratat darnica fata de mai multe lacasuri de inchinare din tara noastra. Astfel, la 21 mai 2007, Manastirea Kykkos a donat pentru capela Spitalului de Recuperare din municipiul Iasi particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena. In cuvantul de invatatura rostit cu acest prilej, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a evidentiat semnificatiile acestui moment deosebit: ‘Prezenta moastelor Sfintilor Imparati aici confirma vocatia acestui paraclis din incinta spitalului de recuperare, si anume aceea de a contribui la vindecarea sufleteasca si trupeasca a credinciosilor prin rugaciune, prin slujba Sfantului Maslu, prin Spovedanie si Impartasanie, iar prin aducerea acestor sfinte moaste se incununeaza nu numai frumusetea acestei biserici, ci si vocatia ei, aceea de a arata ca Hristos, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, adesea lucreaza prin sfintii Sai, potrivit credintei si evlaviei celor care cer ajutorul Mantuitorului Iisus Hristos si al sfintilor Sai’. Alaturi de particelele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, capela Spitalului de Recuperare din Iasi a primit din partea Manastirii Kykkos din Cipru si particele din moastele Sfintei Mucenite Paraschevi si ale Sfantului Antonie din Verias.
Un alt sfant lacas care s-a bucurat de darul Manastirii Kykkos este Manastirea Dumbraveni, din Arhiepiscopia Tomisului. Manastirea este construita in imediata vecinatate a bisericutelor rupestre de la Dumbraveni, bisericute asemanatoare celor de la Basarabi, singura diferenta fiind faptul ca cele de la Basarabi sunt construite pe sapte niveluri, in timp ce bisericutele de la Dumbraveni sunt dispuse pe doua. Manastirea Dumbraveni a fost infiintata la data de 1 mai 2004, iar aici si-au gasit linistea trei vietuitori. Asezamantul monahal adaposteste moastele Sfintilor Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos din Cipru, ale Sfantului Arsenie Capadocianul, ale Sfantului Antonie de la Verias si ale Sfintei Paraschevi.
Semnificatia numelor Constantin si Elena
Numele Constantin este de origine latina si vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”). Elena – Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torta”, „faclie”, dar si „foc sacru”, la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de altii prin gr. hele („lumina arzatoare a soarelui”).
La multi ani tuturor celor care poarta aceste nume!
Sursa: basilica.ro / crestinortodox.ro
Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe 21 mai pe Sfintii Imparati Constantin si mama sa, Elena. Constantin cel Mare s-a nascut in orasul Naissus (Nis, Serbia) in jurul anului 274. A devenit suveran al intregului Imperiu Roman dupa invingerea lui Maxentiu si a lui Liciniu. Potrivit marturiilor lui Eusebiu si Lactantiu, in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui).
Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se pastreaza la Roma, se afla inscriptia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descopera cum a fost castigata victoria asupra lui Maxentiu.
Cea mai insemnata realizare a imparatului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care crestinismul ajunge sa fie recunoscut de stat. Insa, el va deveni religie de stat in timpul lui Teodosie cel Mare (379-395).
Dupa edictul din 313, imparatul scuteste Biserica de impozite, ii acorda dreptul de a primi donatii si le da episcopilor dreptul sa judece pe cei ce nu doreau sa fie judecati dupa legile statului. Va inlatura din legile penale pedepsele contrare spiritului crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu).
Imparatul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde dupa lungi dezbateri, invatatura lui Arie a fost condamnata si s-a adoptat formula ca Fiul lui Dumnezeu este de o fiinta cu Tatal si deci, din veci cu El. La sinod au fost alcatuite si primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca.
Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de catre episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) in Nicomidia si a fost inmormantat in biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol, ctitorita de el.
Imparateasa Elena
Flavia Iulia Helena s-a nascut in provincia Bitinia. In anul 293, generalul roman Constantiu Chlorus, la indemnul imparatului Diocletian, divorteaza de imparateasa Elena. Aceasta nu se recasatoreste, ci traieste departe de atentia publica, dar aproape de fiul sau. A reusit sa descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea si a inaltat-o in fata multimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin.
Imparateasa Elena a zidit Biserica Sfantului Mormant, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret si multe alte sfinte locasuri.
Sfintii Imparati Constantin si mama sa Elena sunt doi dintre cei mai iubiti sfinti de catre romani. Asa se explica si faptul ca, astazi, aproape 1.850.000 de romani poarta numele Constantin si Elena sau derivate ale acestora. Marturie a acestei evlavii stau si numeroasele biserici parohiale si monahale, din tara si din strainatate, care si-au asezat viata duhovniceasca sub ocrotirea Sfintilor Imparati ai Ortodoxiei.
Unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult din tara inchinate Sfintilor Imparati Constantin si Elena este Catedrala patriarhala din Bucuresti, ctitorie a voievodului Tarii Romanesti, Constantin Serban Basarab (1654-1658), care a fost sfintita in 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient, impreuna cu mitropolitul Stefan al Tarii Romanesti si cu episcopii de Ramnic si de Buzau. Sfantul lacas a fost de fapt forma pe care a imbracat-o evlavia domnitorului si a credinciosilor din orasul lui Bucur fata de cei doi sfinti care au marcat profund istoria crestinismului. De la ridicarea ei si pana astazi, biserica respira duhul acestei evlavii, care se face auzit prin neincetatul murmur de rugaciune ce se inalta in taina catre Sfintii Imparati. Bucuria credinciosilor a fost incununata in urma cu noua ani, cand vechea biserica domneasca, devenita intre timp Catedrala mitropolitana si mai apoi Catedrala patriarhala, a devenit baldachinul moastelor sfintilor protectori. In anul 2002, la sarbatoarea hramului catedralei, o delegatie a Bisericii Ortodoxe din Cipru a daruit vrednicului de pomenire patriarh Teoctist Arapasu o racla cu particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos, impreuna cu o copie dupa icoana Maicii Domnului pictata de Sfantul Evanghelist Luca, care se pastreaza in manastirea cipriota.
Dupa aducerea moastelor, cultul Sfintilor Imparati Constantin si Elena a inflorit la Catedrala patriarhala. In fiecare an, in ziua praznuirii lor, racla cu sfintele moaste este scoasa in procesiune si asezata spre inchinarea credinciosilor, alaturi de racla cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucurestilor.
Sfintii Imparati, la Spitalul de Recuperare din Iasi si la Manastirea Dumbraveni
Manastirea Kykkos din Cipru, intemeiata pe la sfarsitul secolului al XI-lea de catre imparatul bizantin Alexios I Comnenul, s-a aratat darnica fata de mai multe lacasuri de inchinare din tara noastra. Astfel, la 21 mai 2007, Manastirea Kykkos a donat pentru capela Spitalului de Recuperare din municipiul Iasi particele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena. In cuvantul de invatatura rostit cu acest prilej, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, pe atunci Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a evidentiat semnificatiile acestui moment deosebit: ‘Prezenta moastelor Sfintilor Imparati aici confirma vocatia acestui paraclis din incinta spitalului de recuperare, si anume aceea de a contribui la vindecarea sufleteasca si trupeasca a credinciosilor prin rugaciune, prin slujba Sfantului Maslu, prin Spovedanie si Impartasanie, iar prin aducerea acestor sfinte moaste se incununeaza nu numai frumusetea acestei biserici, ci si vocatia ei, aceea de a arata ca Hristos, Doctorul sufletelor si al trupurilor noastre, adesea lucreaza prin sfintii Sai, potrivit credintei si evlaviei celor care cer ajutorul Mantuitorului Iisus Hristos si al sfintilor Sai’. Alaturi de particelele din moastele Sfintilor Imparati Constantin si Elena, capela Spitalului de Recuperare din Iasi a primit din partea Manastirii Kykkos din Cipru si particele din moastele Sfintei Mucenite Paraschevi si ale Sfantului Antonie din Verias.
Un alt sfant lacas care s-a bucurat de darul Manastirii Kykkos este Manastirea Dumbraveni, din Arhiepiscopia Tomisului. Manastirea este construita in imediata vecinatate a bisericutelor rupestre de la Dumbraveni, bisericute asemanatoare celor de la Basarabi, singura diferenta fiind faptul ca cele de la Basarabi sunt construite pe sapte niveluri, in timp ce bisericutele de la Dumbraveni sunt dispuse pe doua. Manastirea Dumbraveni a fost infiintata la data de 1 mai 2004, iar aici si-au gasit linistea trei vietuitori. Asezamantul monahal adaposteste moastele Sfintilor Constantin si Elena, aduse de la Manastirea Kykkos din Cipru, ale Sfantului Arsenie Capadocianul, ale Sfantului Antonie de la Verias si ale Sfintei Paraschevi.
Semnificatia numelor Constantin si Elena
Numele Constantin este de origine latina si vine de la constans, constantis („constant”, „ferm”). Elena – Stravechiul nume Helene este explicat de unii prin gr. helane („torta”, „faclie”, dar si „foc sacru”, la sarbatorile numite Heleneia, dedicate zeitei Artemis), iar de altii prin gr. hele („lumina arzatoare a soarelui”).
La multi ani tuturor celor care poarta aceste nume!
Sursa: basilica.ro / crestinortodox.ro
Biserica Ortodoxa Romana Sfintii Patruzeci de Mucenici 